Hello! Hello! Anybody there? Echo!

Mai e cineva pe aici? 

O să încep prin a-mi cere scuze pentru că n-am mai scris pe blog de atâta timp, însă am lipsit motivat. Nu m-am simţit foarte bine tot timpul ăsta, abia acum încep să-mi revin cât de cât. Şi nu pentru că aş fi bolnavă, din contră. De aproximativ 3 luni de zile viaţa mi-a fost schimbată (şi ăsta e doar începutul) de două liniuţe roşii. Liniuţe pe care atât eu, cât şi soţul meu, ni le dorim de vreo 2 ani. Se pare că Dumnezeu le aşează pe toate la timpul lor.

A fost Paştele, sper că l-aţi petrecut alături de cei dragi. Noi am sărbătorit în familie, acasă, deocamdată doar în 2, am mers la biserică, am vopsit ouă şi am copt prima mea pască (apropo, m-am uimit pe mine însămi, a ieşit foarte bună).

Pe 8 aprilie blogul meu a împlinit un anişor şi, din păcate, nu l-am serbat în nici un fel.

Am atâtea produse despre care aş dori să vă vorbesc, plus un tag pe care trebuia să-l onorez de acum un secol.

N-am prea folosit foarte multe cosmetice în tot timpul acesta deoarece am stat mai mult în pat sau îmbrăţişând toaleta. Mai ales că tenul şi pielea mea au luat-o razna din cauza hormonilor şi nu le mai prieşte nimic.

Cu toate astea sunt foarte fericită şi experimentez senzaţii şi sentimente pe care le doresc tuturor. Abia aştept să revin la trăncănelile mele despre creme, şampoane, oje şi altele asemenea de care sper că vă este dor.

Acum vă las, mă duc să-mi aplic o mască facială cu banană, să-mi usuc părul pe care am reuşit să-l spăl ca la carte (cu 2 ture de şampon + balsam) şi să-mi fac un duş (râvnesc de fapt la o baie fierbinte, cu biluţe efervescente şi muuuuuulllttăăă spumă, dar nu am voie).

Pupici.