Regretele......

O vorba spune ca "mai bine regreti ceva ce ai facut, decat ceva ce n-ai facut". Nu-mi amintesc cine-a zis-o sau unde am citit-o. Insa la ea m-am gandit azi toata ziua. Habar n-am de ce, pur si simplu.

Cred ca toti avem regrete in viata, mai multe sau mai putine, mai mari sau mai mici. Credeti ca exista cineva care nu are? Mi-ar placea sa cunosc o astfel de persoana. Intrebarea este daca invatam ceva din ele. Si daca luam aminte si tragem ceva invataminte, data viitoare cand suntem pusi intr-o situatie asemanatoare, luam decizia corecta? Dar daca data viitoare nu mai vine? Daca unele lucruri se intampla o singura data? Ca primul sarut, prima declaratie de dragoste, prima prietenie legata, prima persoana careia ii acorzi increderea ta totala s.a.m.d.? Atunci ce faci? Ramai cu regretele, asta-i clar. Insa poti trai cu ele? Sau le lasi sa te doboare? Eu cred ca e posibil sa mergi mai departe, durerea ramane in trecut si privesti in fata catre viitor. Dar....ce te faci cand ramai tu singur cu tine si iti amintesti? Gheara aia nenorcita a remuscarilor iti strange sufletul. Si iar te gandesti: "oare de ce am facut asa si nu invers?".

Bunica mea, Dumnezeu s-o ierte!, avea o vorba "Da-i, Doamne, omului mintea cea din urma!" Oare ea la ce s-o fi gandit in ultimele ei zile pe Pamant?

Avea dreptate mamaia, draga de ea. Pai, ce bine-ar fi daca am stii exact ce se intampla atunci cand ne aflam la o rascruce de drumuri si decidem s-o luam pe drumul din dreapta. Sau pe ala din stanga. Iar cuvantul "regret" nici n-ar exista. Dar ar mai fi atunci palpitanta viata? Sau noi oamenii am fi oameni? Poate ca si regretele astea au rolul lor. Ma uit acum in urma si incerc sa-mi imaginez cum ar fi fost, spre exemplu, viata mea daca as fi urmat cursurile unei facultati de limbi straine, asa cum mi-am dorit, si nu pe cele ale prestigioasei academii economice. A fost o decizie pe care am regretat-o multi ani dupa aia. Insa daca as fi ales prima varianta,  probabil ca azi n-as mai fi fost aici si n-as mai fi avut ce am acum. Cu siguranta. As fi avut o viata pe care n-as fi putut-o abandona, atunci cand am avut de ales, iar azi, in mod cert, n-as mai fi fost mama. Si n-as mai fi trait momentele minunate de care am avut parte. Deci iata ca unele regrete se transforma intr-o buna zi. Ceea ce candva te tinea trez noptile si te chinuia cumplit, brusc devine cea mai buna alegere pe care-ai putut vreodata s-o faci. Din pacate, multe dintre ele, poate cele mai multe, raman regrete....mai mult sau mai putin dureroase. 

Voi ce parere aveti despre regrete? Aveti asa ceva? 

V-am pupat.