Despre copii, de ziua lor!

Offf, Doamne, cat este de greu sa cresti un copil! Dar si frumos, incredibil de frumos.

Atunci cand ai copii (unul e suficient, mai multi deja se complica si mai tare problema) esti pus in situatii a caror existenta n-o stiai, faci lucruri pe care nu credeai ca le vei face; un copil este o adevarata provocare, ce sa mai...Ca sa nu mai spun despre responsabilitatea imensa pe care o ai ca parinte. Un singur gest de-al tau, ii poate schimba complet viata micutului omulet. Trebuie sa-ti controlezi gesturile, trairile si faptele pentru a-i da ei, bucaticii de carne rupta din tine, un exemplu bun. Si, vai, cat este de dificila treaba asta!

Tindem sa ne crestem copii in functie de sfaturile parintilor nostri, in functie de ceea ce vedem in jurul nostru. Insa copiii, in ziua de azi, nu se mai cresc ca pe vremea bunicii. E adevarat ca noi am crescut asa si uite ce mari ne-am facut si ce oameni de isprava suntem azi. E adevarat si faptul ca nu trebuie sa ne judecam parintii pentru felul in care ne-au crescut, asa au stiut ei la momentul respectiv. Iar lucrul asta il poti intelege numai cand esti si tu, la randul tau, parinte. Cu totii ne-am judecat parintii, dar cand ajungi si tu in postura lor, realizezi ca ei nu ti-au vrut nici un moment raul, ci doar asa au considerat ei ca-i bine pentru tine la momentul ala.

De cand am ramas insarcinata, am inceput sa citesc foarte mult in domeniul cresterii si ingrijirii copiilor. N-am luat mereu de bun tot ce-am gasit in carti, insa multe scrieri m-au ajutat enorm de mult. Nu spun ca azi sunt parintele ideal, insa cu siguranta azi sunt un parinte mai bun ca ieri, iar maine voi fi unul si mai bun ca azi.

O singura carte a avut un impact enorm asupra mea, m-a facut sa vad lucrurile total diferit de cum o faceam inainte. M-a facut sa vad copiii cu alti ochi. Observ in jurul meu, prin parcuri in general, pentru ca acolo se strang copii si parinti laolalta interactionand, ca noi adultii nu luam in serios sufletele astea mici, "ce stiu ei?", uneori radem de lucrurile pe care le fac si radem pentru ca-s haiosi si intr-un fel ne e drag de ei, insa v-ati gandit ce crede un copil atunci cand se cazneste, fara succes, sa deschida o cutie, spre exemplu, iar noua ni se pare asa dragut ca ne pufneste rasul? Hai sa ne punem in locul lui....nu e prea bine, nu? Asta a fost primul lucru pe care Irina Petrea, prin intermediul cartii sale, m-a invatat. Vorbesc despre "Si tu poti fi Supernanny".

Cartea este de fapt o pledoarie a celor micutii sau cum zice ea:

"Vreau sa vorbesc in numele micutului care nu are inca destule cuvinte incat sa poata spune: "Mama, nu te supara pe mine cand mergem la magazin si eu trag lucrurile de pe rafturi. Nu vreau sa-ti fac probleme, ci vreau sa te ajut [.....]"

Pana in momentul de fata am citit (si am recitit de vreo 2-3 ori) doar primul volum al cartii, numit "Cum sa-ti cresti bine copilul". Pentru cel de-al doilea, "Cu copilul la scoala" inca n-a venit vremea; ohhoooo, cati ani mai sunt pana acolo, ani frumosi evident, insa si dificili. 

Va recomand din inima cartea asta, chiar daca nu sunteti parinti, veti privi cu alti ochi copiii, credeti-ma.

In incheiere, va urez La multi ani, copii (de varsta sau doar in suflet)! Si va las cu un fragment din cartea minune. :D

"Lumea lui nu e ca lumea ta!"

[....] A fost odata Gulliver care, din intamplare, a ajuns in Liliput, tara piticilor, unde a trait ca un urias, apoi, si in Brobdinag, tara uriasilor, unde el era cel mai mic. [....]

In viata, trecem toti prin experientele lui Gulliver, numai ca ordinea e alta. La inceput, fiind copii, suntem pitici intr-o lume de uriasi, pe urma, ca parinti, ajungem sa vedem ce inseamna sa fii urias intre piticii care ne populeaza casa. Pentru copilul tau, esti un Gulliver gigantic si puternic, iar el, in lumea ta, un Gulliver mititel inconjurat de uriasi. [.....]

Primul pas spre a-l intelege mai bine pe micutul tau este sa tii minte cat de mare esti tu [...] pentru el, cat de tunator ti-e glasul si cat de sus ti-e capul, fata, cat de mari ti-s mainile, cat de lungi picioarele, cat de puternic esti si cu cata usurinta le ridici pe toate. Copilul te admira si vrea sa fie ca tine, sa poata face tot ce faci tu. Insa nu poate.

Pentru un singur pas de-al tau, el face cativa maruntei, de aceea trebuie sa dea repede-repede din picioruse si o plimbare pe jos il istoveste de 10 ori mai mult decat pe tine. Adu-ti aminte de asta atunci cand il zoresti!

[.....]

Te superi pe micutul tau fiindca se impiedica si cade din nimic Nu e din neatentie, sa stii, nici ca sa-ti faca in ciuda, sa-si murdareasca hainele frumoase [...]. Nici lui nu-i place sa cada, tie ti-ar placea? [....] la el totul e altfel proportionat. La nastere, capul copilului reprezinta un sfert din corp in vreme ce, pentru un adult, nu reprezinta decat a8a parte, deci la el, capul trage mai greu....Copilul creste, dar nu uniform si, de abia in adolescenta, se va proportiona. In primii ani de viata, cel mai repede cresc membrele, apoi trunchiul, dar capul ramane tot mare comparativ cu restul corpului, de aceeea, centrul de greutate se afla mult mai jos decat la adult, prin urmare, echilibrul lui este mult mai instabil si se "rastoarna" mai repede. De parca asta n-ar fi de ajuns, laba piciorului la copilul prescolar - adica punctul de sprijin cu suprafata de contact - este foarte mica, ceea ce ingreuneaza suplimentar pastrarea echilibrului (de aceea, merg la inceput, "cracanel-cracanel", cu genunchii indoiti si picioarele usor departate [...] ca sa-si largeasca baza de sustinere si sa nu se dezechilibreze). [....] Daca el nici nu poarta incaltaminte corespunzatoare, fixata bine in jurul gleznei, sau are talpi groase, ba chiar tocuri, face eforturi suplimentare si echilibrul lui este si mai precar.

[...]

Adesea, nu-l lasam pe copil nici sa-si traga fermoarul, dar uitam usor ca anumite lucruri chiar nu le poate face pentru ca nu are capacitatea fizica necesara si, cand esueaza, ne suparam pe el, il certam, ba poate il si umilim. E si crud si nemeritat din partea noastra!

[....]

Reprosurile repetate il fac pe copil sa se simta prost, il umilesc si ii distrug increderea in sine."

Gasiti ambele volume pe elefant.ro AICI sau pe libris.ro AICI (primul volum) si AICI (al doilea volum).

Ce planuri aveti pentru aceasta zi?

V-am pupat.